A-ți dori o persoană și a-ți dori să ai relații sexuale chiar acum sunt două lucruri diferite.
Dorința sexuală se schimbă în funcție de stres, somn, hormoni, medicamente, siguranța relației, noutate, imaginea corporală și context. Un partener te poate iubi, te poate considera atractiv și totuși să nu aibă dorință sexuală în momentul în care tu inițiezi.
Uneori, dorința apare înainte de atingere; alteori, apare după ce începe excitația.
Dorința spontană se manifestă ca o dorință de a avea relații sexuale, urmată de căutarea stimulării. Dorința care apare ca răspuns începe adesea cu dorința de apropiere, cu o atingere plăcută și se transformă în dorință pe măsură ce corpul începe să se “trezească”.
Dorința care apare ca răspuns nu este o dorință falsă. Distincția importantă este între “Sunt deschis(ă) să văd dacă plăcerea se dezvoltă” și “Nu vreau contact sexual”.
Afecțiunea poate fi erotică, non-erotică sau ambele.
Săruturile, îmbrățișările, masajul și apropierea fizică pot duce uneori la sex, dar pot rămâne pur și simplu gesturi de afecțiune în alte situații. Dacă fiecare gest de afecțiune devine o invitație la sex, partenerul care are o dorință sexuală mai scăzută poate începe să evite gesturile de afecțiune pentru a evita obligația implicită.
Creează momente de atingere care nu implică un pas următor.
Excitația fizică nu demonstrează consimțământul.
Erecția, lubrifierea, reacția mameloanelor și chiar orgasmul pot apărea în situații în care persoana nu dorește acest lucru. Corpul are reflexe. Invers, o persoană poate fi foarte excitată din punct de vedere mental, dar să aibă lubrifiere redusă sau dificultăți în menținerea erecției.
Nu folosi reacțiile genitale ca un detector de minciuni pentru a determina dacă cineva are sau nu dorință.
Întreabă ce creează condițiile pentru apariția dorinței.
În loc de “De ce nu vrei să fii cu mine?”, întreabă:
- Ce te ajută să treci de la starea de muncă sau de părinte la una mai relaxată?
- Ai nevoie de apropiere emoțională înainte?
- Te ajută anticiparea, sau sexul programat creează presiune?
- Devii interesată după masaj sau după sărutări?
- Ce oprește în mod sigur apariția dorinței?
“Frânele” pot fi uneori mai importante decât “acceleratorul”.
Adesea, oamenii caută noi surse de plăcere, ignorând în același timp ceea ce împiedică apariția celor existente: frica de durere, resentimente, lipsa de intimitate, insecuritate corporală, preocupări legate de sarcină, presiunea de a ajunge la orgasm sau un partener care se supără după un refuz.
Eliminarea unei restricții poate crea mai multă dorință decât adăugarea unei alte tehnici erotice.
Orgasmul este o reacție separată, de fiecare dată.
Excitația poate fi intensă fără a ajunge la orgasm. Orgasmul poate apărea cu o plăcere subiectivă mai mică decât cea așteptată. Unele persoane au nevoie de o stimulare foarte specifică și de o rutină constantă; altele ajung ușor la orgasm.
Nu tratați orgasmul ca pe dovada finală că dorința a fost reală sau că întâlnirea a fost un succes.
Medicamentele și starea de sănătate merită o atenție obișnuită.
Modificările în ceea ce privește antidepresivele, medicamentele pentru tensiunea arterială, hormonii, durerea, menopauza, sarcina, problemele pelvine și multe alte afecțiuni pot modifica răspunsul sexual. Dacă o schimbare persistentă este îngrijorătoare, un medic specialist poate ajuta la diferențierea factorilor medicali de cei relaționali.
Diferențele de dorință necesită un sistem, nu un câștigător.
Când un partener dorește sex mai des, niciuna dintre persoanele implicate nu ar trebui forțată să se conformeze dorințelor celuilalt. Partenerul cu o dorință mai intensă are nevoie de modalități de a-și exprima dorința fără a transforma fiecare refuz într-o respingere; partenerul cu o dorință mai scăzută are nevoie de libertatea de a spune “nu” fără a afecta stima de sine a celuilalt.
Intimitatea planificată, sexualitatea solo, afecțiunea non-sexuală și discuțiile despre ce tipuri de contact sunt acceptabile pot reduce presiunea legată de inițiere.
Folosiți invitații care permit un “nu” sincer.
Pentru o dorință mai receptivă, o formulare precum “Ai vrea să ne sărutăm timp de zece minute și să vezi cum te simți?” poate fi mai ușor de acceptat decât “Vrei să facem sex?”. Invitația este mai puțin directă, iar ieșirea este clară. Dacă dorința crește, continuați. Dacă nu, contactul afectuos poate fi întrerupt fără ca cineva să se simtă manipulat.
Acest lucru funcționează doar dacă refuzul este exprimat sincer și în siguranță. Dacă expresia „să vedem” se transformă întotdeauna într-o presiune de a continua, corpul învață că deschiderea este periculoasă.
Observă tiparele, dar nu le transforma în obligații.
Observă când apare dorința pe parcursul a mai multor săptămâni: dimineața, în weekenduri, după exerciții fizice, după momente de apropiere emoțională, în anumite faze ale ciclului menstrual sau după un somn suficient. Tiparele te pot ajuta să planifici mai bine oportunitățile, dar sunt indicii, nu promisiuni că sexul trebuie să aibă loc conform unui program.
Vorbiți despre asta împreună.
Dorința ta tinde să fie spontană sau reactivă? Care sunt factorii care accelerează cel mai mult și cei care inhibă? Poate afecțiunea să rămână non-sexuală fără dezamăgire? Ce reacții fizice le interpretezi greșit ca fiind dovezi ale dorinței? Medicamentele, starea de sănătate sau stresul ți-au schimbat tiparele? Și ce ar face ca inițierea să fie mai sigură pentru ambele persoane?
