Cel mai dificil aspect al discuțiilor despre sex este adesea sentimentul de a fi evaluat.
Oamenii pot discuta în detaliu despre muncă, bani și călătorii, dar devin vagi imediat ce apare subiectul sexului. Motivul nu este întotdeauna lipsa de vocabular. O conversație despre sex poate părea o evaluare a atractivității, a masculinității, a feminității, a experienței sau a adecvării.
O conversație utilă reduce această presiune înainte de a încerca să obții mai multă sinceritate.
Alege momentul potrivit.
Nu începe o conversație importantă atunci când o persoană este deja goală, excitată, respinsă sau încearcă să inițieze un act sexual. Este mai ușor să discuți despre dorințe atunci când nimeni nu trebuie să ia o decizie imediată.
O plimbare, o discuție pe canapea sau un schimb de mesaje pot oferi ambelor persoane mai mult spațiu pentru gândire.
Vorbește despre tine înainte de a încerca să diagnostichezi partenerul.
„Tu nu vrei niciodată să faci sex” poate provoca reacții defensive. „Observ că îmi lipsește contactul sexual atunci când trec mai multe săptămâni fără acesta” oferă informații.
Folosește propoziții care descriu experiența ta:
- „Mă simt atras/ă de…”
- „Sunt curios/curioasă despre…”
- „Îmi place asta, dar numai atunci când…”
- „Nu vreau…”
- „Nu sunt încă sigur(ă) cum mă simt în legătură cu…”
Distinge între dorință și cerere.
A împărtăși o fantezie nu este același lucru cu a cere partenerului să o pună în practică în seara asta. Specifică ce nivel de implicare ai în vedere.
„Fanteziez că sunt urmărit(ă), dar nu vreau să fac asta în viața reală” este o informație valoroasă. La fel și „Aș vrea să explorez asta într-o zi, dar nu sunt pregătit(ă) să planific asta acum.”
Folosește un limbaj specific.
„Sexul dur” poate însemna tragerea de păr, penetrare mai rapidă, discuții licențioase, palmă, restricționare sau ceva mult mai intens. „Îmi place sexul oral” nu specifică dacă vrei să oferi, să primești, durata, presiunea sau dacă orgasmul este important.
Specificitatea reduce atât dezamăgirile, cât și depășirea accidentală a limitelor.
Acordă loc legitim incertitudinii.
Adesea, oamenii se simt forțați să răspundă cu „da” sau „nu” pentru că se gândesc că „nu știu” îl va frustra pe partener. Dar incertitudinea este o informație sexuală reală.
Încearcă categorii precum: da; curios; poate, cu anumite condiții; doar fantezie; nu acum; limită ușoară; limită strictă. O persoană poate trece de la o categorie la alta mai târziu, fără să fi mințit anterior.
Nu recompensa sinceritatea cu persuasiune imediată.
Dacă cineva spune: „Nu cred că vreau sex anal”, iar răspunsul este o discuție de zece minute despre motivele pentru care ar putea să-i placă, lecția este că sinceritatea creează presiune.
Pune întrebări pentru a înțelege, nu pentru a convinge. „Este vorba despre penetrare, igienă, durere, sens sau altceva?” poate fi util dacă persoana dorește să explice.
Întreabă despre condiții, nu doar despre activități.
Dorința depinde adesea de context. O persoană poate aprecia loviturile cu palma când este excitată, dar poate urî loviturile cu palma ca formă de disciplină. Poate să se bucure să fie subordonată cu un partener, dar nu cu altul. Poate să dorească sex oral, dar nu după contact anal.
„Când te simți bine în timpul acestui lucru?” poate dezvălui mai multe decât „Îți place?”.
Vorbește despre corp, dar și despre fantezie.
Durerea, lubrifierea, erecția, orgasmul, efectele medicamentelor, ciclul menstrual, oboseala și stresul pot influența toate actul sexual. Descrierea unei reacții a corpului nu este o acuzație.
„Am nevoie de mai mult timp de încălzire în ultima vreme” este o informație practică pe care un partener grijuliu o poate folosi.
Folosește rezultatele testului 2Within ca punct de plecare, nu ca verdict.
O discrepanță într-un chestionar este o invitație de a întreba ce înseamnă răspunsul. Un scor ridicat de interes nu creează obligații. Un scor scăzut nu înseamnă că subiectul nu poate fi discutat niciodată.
Fraza utilă este: „Am observat că am răspuns diferit. Spune-mi ce ai vrut să spui.”
Încheie cu următorul pas.
O conversație bună nu trebuie să rezolve întreaga relație sexuală. Alegeți un experiment, o limită de clarificat, un articol de citit sau un subiect de reexaminat.
Conversațiile scurte și sincere, purtate din când în când, creează mai multă apropiere decât o singură destăinuire urmată de tăcere.
Vorbiți despre asta împreună.
Când este cel mai ușor pentru tine să vorbești sincer despre sex? Despre ce subiecte te simți evaluat? Preferi să vorbești, să trimiți mesaje sau să scrii mai întâi? Ce fantasme sunt doar fantasme? Unde ai nevoie de categoria „nu sunt sigur”? Și cum poate fiecare dintre voi să arate că onestitatea va fi primită ca informație, și nu ca o problemă de rezolvat?
